Memorialul Revolutiei

Asociația Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara

Centenar Toma Arnăuțoiu la Timișoara

Centenar Toma Arnăuțoiu la Timișoara

Casa Adam Müller Guttenbrunn din Timișoara a fost locul  în care Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu și-a propus să ne aducă în memorie, printr-o manifestare cu proiecție de film și muzică clasică, personalitatea tatălui ei, Toma Arnăuțoiu,  liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș) la o sută de ani de la nașterea sa. Evenimentul a fost organizat împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România, în parteneriat cu Asociația Memorialul Revoluției din Timișoara. Spectacolul de proză și poezie din literatura de detenție și muzică din cadrul proiectului Revoluția modelelor, Cântecul Memoriei, a fost prezentat în mai multe localități din țară. Recitalul din Timișoara de la 11 mai a cuprins o salbă de piese muzicale (Witold Lutoslawsky – Recitativo şi Arioso, Edward Elgar – Pastourelle, Chanson de nuit și Cântec popular, Béla Bartók – Andante și Dansurile românești nr. 5, 6, Ralph Vaughan Williams – Pastorale, J.S. Bach – Aria,  Charles Gounod – Ave Maria) și literatură de detenție (Petre Arnăuţoiu – Proces verbal de interogatoriu, Ion Mihalache – Proces verbal de interogatoriu, Oana Orlea – Ia-ţi boarfele şi mişcă!, Annie Samuelli – Zidul Despărţitor, Iuliana Constantinescu-Preduţ – Speranţe încătuşate, Toma Arnăuţoiu – Poezie, document din „Dosarul cu probe ale acuzării”, Proces verbal de interogatoriu,  Iuliana Constantinescu-Preduţ – Speranţe încătuşate, Elisabeta Rizea – Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, Povestea familiei Arnăuțoiu din Nucșoara – Relatări de Elena Ion-Arnăuțoiu).

Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, o remarcabilă violonistă de talie internațională, a studiat vioara la Conservatorul din București, devenind conferențiar universitar doctor al acestei universități. A fost violonistă în Orchestra Filarmonicii George Enescu din București susținând concerte și recitaluri în România, Italia, Germania și Anglia. Apropierea și preocuparea Ioanei Arnăuțoiu de istoria recentă se datorează în primul rând trecutului ei. Adoptată de o familie cumsecade de intelectuali, Voicu, abia după Revoluție  poate demara o cercetare personală pentru a ști, probabil, de ce părinții ei naturali au dat-o spre adopție. Nici nu putea bănui în acel moment ce dramă se ascunde în spatele unei proceduri obișnuite de adopție. Tatăl ei, Toma Arnăuțoiu,  a fost liderul Grupului de partizani anticomuniști din comuna Nucșoara, iar mama, Maria Plop, singura femeie din acest grup care a rezistat în munți peste 9 ani.

Munca ei în domeniul istoriei recente a fost  recunoscută și apreciată, Ioana Arnăuțoiu devenind în anul 2002 cercetător acreditat la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) În această calitate a susținut conferințe și comunicări pe temele cercetărilor sale atât în țară cât și în străinătate. Împletind arcușul cu condeiul, Ioana Arnăuțoiu publică câteva tittluri printre care: Toma Arnăuțoiu – Grupul de la Nucșoara (documente ale anchetei, procesului, detenției); Muzicieni români – biografii ascunse în arhive; Sergiu Celibidache privit prin cortina de fier; Rezistența anticomunistă de la Nucșoara – Portrete de familii. Constantin Silvestri – biografie necunoscută. Pentru a veni în ajutorul celor interesați în istorie și muzică, la inițiativa ei s-au creat site-urile: www.tomaarnautoiu.ro; www.eroinenucsoara.ro; www.muzicieni-in-arhive.ro

Cristina Chirvasie a fost vocea spectacolului, cea care a dat glas literaturii de detenție. Ea  este regizor și producător de filme documentare, scenarist și scriitor, inițiind în 2016 proiectul cultural – educațional Revoluția Modelelor, în cadrul căruia coordonează o colecție, editată de Editura Fundației Culturale MEMORIA, cu transcrierea integrală a interviurilor realizate pe suport video. Până în momentul de față au apărut volumele Antidot la zadar și Omul-aripă. Deasemenea Cristina Chirvasie, membru al Uniunii Teatrale din România (UNITER) a fost realizator al Societății Române de Televiziune (TVR), director de programe al Televiziunii Senso TV, director de film al Televiziunii PAX TV și colaborator al Societății Române de Radiodifuziune,a  Centrului de Studii în Istorie Contemporană (CSIC), al Asociației pentru educație Teofor și  a Casei de producție Vertical Film. La finalul programului a fost prezentat filmul documentar Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă.

Realitatea pe care o descoperă Ioana Arnăuțoiu, pare mai degrabă un scenariu de film, decât pura realitate. Tatăl, Toma, vede lumina ochilor la 14 februarie 1921 în comuna Nucșoara, pe atunci județul Muscel, în familia învățătorului Ion Arnăuțoiu. În anul 1942 a absolvit Liceul Militar la Craiova fiind apoi admis la Școala de Ofițeri de Cavalerie „Regele Ferdinand I” de la Târgoviște.

După doi ani, în 1944 primește gradul de sublocotenent fiind al patrulea în promoția lui. În același an este trimis pe front luptând contra Germaniei naziste în Ungaria și pe teritoriul Iugoslaviei, primind Ordinul Coroana României, clasa a IV- a cu spade și panglică de Virtute Militară și Frunze de Stejar. În a doua zi de Crăciun a anului 1944 este rănit și spitalizat până în martie 1945, revenind în activitate la Cercul Teritorial Gorj, apoi la Regimentul 5 Roșiori. În vara anului 1946 este încadrat la Regimentul de Gardă Călare din București, unde este avansat la gradul de locotenent însă neputându-se alinia la doctrina și mentalitatea noii armate, este trecut în rezervă  pe 9 august 1947.

Mama, Maria Plop, vine pe lume  la 14 septembrie 1927,  în comuna Prisăcani din județul Iași. În august 1944, când trupele sovietice au ajuns  în sat, copila de 17 ani pleacă împreună cu familia doctorului Ion Ștețcu. În 1949 ajunge în Argeș, în casa lui Petre Arnăuțoiu din comuna Nucșoara, fiind  doică pentru copiii acestuia și un ajutor la treburile gospodăriei. Petre era  frate cu Toma, ofițerul cu care am deschis  povestea violonistei Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu.

În primăvara anului 1949, în casa Arnăuțoilor se constituie ,,Grupul de rezistență de la Nucșoara”. Colonelul Arsenescu îl contactase pe Toma și stabiliseră împreună planul și strategia grupului menit să intervină atunci când  va începe războiul dintre englezi și americani pe de o parte și ruși de cealaltă parte.Tot în casa din Nucșoara se întâlnesc învățătorul Iancu Arnăuțoiu, tatăl celor doi băieți, învățătorul Aurel Moldoveanu, preotul Ion Drăgoi și alți săteni care nu suportau comuniștii. În luna martie, grupul format din 16 membrii pleacă în munți. Dintre aceștia, patru erau femei. Diferențele de opinii și teama că fiind un grup  numeros sunt mai ușor de găsit de trupele securiste îi determină să se scindeze, unii rămânând cu colonelul Arsenescu, alții ascultând în continuare de fostul locotenent Toma Arnăuțoiu. Într-o zi, Maria Plop a mers în munți, să ducă alimente nucșorenilor ascunși și nu a mai coborât. Au urmat nouă ani în care viața ei a însemnat o teamă permanentă.

Casa familiei Arnăuțoiu, transformată ulterior în sediu al Miliției, avea echipament de ascultare, zeci de informatori au fost racolați, zeci de agenți au fost infiltrați pentru a se ajunge la obiectivul final: arestarea și condamnarea la moarte a celor din grupul de la Nucșoara.

În urma unei iubiri imense dintre Toma Arnăuțoiu și Maria Plop, vine pe lume într-o ascunzătoare la Râpele cu brazi, Ioana, pe 22 mai 1956.

Nu vom ști niciodată cum a supraviețuit copilul de doi ani în ascunzătoarea aceea, cum a venit de fapt pe lume, și cum a trecut peste condițiile acelea vitrege, fără să se îmbolnăvească grav.

În mai 1958, cu două zile înainte ca fetița să împlinească doi ani, frații Arnăuțoiu au coborât muntele până la casa prietenului din copilărie al lui Toma, Grigore Poenăreanu, unde au fost trădați.

Cei doi frați Arnăuțoiu, Maria Plop și copila au fost duși apoi la Pitești, unde au fost anchetați timp de un an la sediul Securității. Deznodământul a fot cu final tragic: cei doi frați, împreună cu alți 14 oameni care i-au ajutat în perioada deceniului petrecut în munți au fost condamnați la moarte prin împușcare, fiind executați toți la penitenciarul Jilava în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959.

Maria Pop a fost condamnată de Tribunalul Militar la muncă silnică pe viață.  Despărțită de fiica ei, fără a mai cunoaște vreodată ceva despre ea, ajunge la închisoarea de la Miercurea Ciuc, și moare în ultima zi a anului 1962. În ziua în care a coborât scara de frânghie cu copilul ei în brațe, Mariei Plop i s-a întocmit acest proces verbal la Pitești: ,,Procedând la percheziția corporală a sus numitului, am găsit asupra ei următoarele obiecte și valori: una haină postav negru uzată, un cojocel cu mîneci lână, un plovăr lînă mînică, una cămașe bărbat, una pereche chiloți, una pereche mînuși, una pereche ciorapi lînă, două prosoape, una batistă, două trăistuțe, două fustișoare, două bluzițe, două cămășușe, două perechi pantalonași, una căciuliță lână pentru copil, un fluer cu busolă.”Aceasta era averea Mariei Plop, cât despre copil, nu a mai știut nimic despre el până în ziua morții.

Securitatea a trimis-o  pe Ioana la un Leagăn din Câmpulung Muscel. Familia Voicu, hotărește  să adopte unul și copilul, care va purta numele de Raluca Voicu, fără ca să știe ceva despre trecutul lui oferindu-i o educație aleasă.

În 1990, Ioana are 34 de ani când hotărăște să afle cine îi sunt părinții naturali. Primul lucru pe care îl face este să meargă la Câmpulung, dar nu poate afla nimic, arhiva, însă directoarea leagănului a rămas și și-a amintit ziua în care Securitatea adusese un copil de la Pitești. Și Ioana Voicu începe atunci o muncă grea de documentare, scoțând la iveală povestea părinților ei, ascunsă în sute de dosare din arhivele securității.

Grupul de rezistenţă Toma Arnăuţoiu a fost considerat printre cele mai importante din România, lungi perioade de timp fiind pus de Securitate chiar în capul listelor privind „bandele din munţi”.

Simona MOCIOALCĂ


Evenimente ce vor urma

Events in ianuarie 2023

luni marți miercuri joi vineri sâmbătă duminică
decembrie 26, 2022 decembrie 27, 2022 decembrie 28, 2022 decembrie 29, 2022 decembrie 30, 2022 decembrie 31, 2022 ianuarie 1, 2023
ianuarie 2, 2023 ianuarie 3, 2023 ianuarie 4, 2023 ianuarie 5, 2023 ianuarie 6, 2023 ianuarie 7, 2023 ianuarie 8, 2023
ianuarie 9, 2023 ianuarie 10, 2023 ianuarie 11, 2023 ianuarie 12, 2023 ianuarie 13, 2023 ianuarie 14, 2023 ianuarie 15, 2023
ianuarie 16, 2023 ianuarie 17, 2023 ianuarie 18, 2023 ianuarie 19, 2023 ianuarie 20, 2023 ianuarie 21, 2023 ianuarie 22, 2023
ianuarie 23, 2023(1 event)

Category: GeneralN/A: Program de vizitare 23 si 24 ianuarie

ianuarie 24, 2023(1 event)

Category: GeneralN/A: Program de vizitare 23 si 24 ianuarie

ianuarie 25, 2023 ianuarie 26, 2023 ianuarie 27, 2023 ianuarie 28, 2023 ianuarie 29, 2023
ianuarie 30, 2023(1 event)

Category: General12:00 pm: ARTIST TALK- Alexandru Potecă

ianuarie 31, 2023 februarie 1, 2023 februarie 2, 2023 februarie 3, 2023 februarie 4, 2023 februarie 5, 2023

Users on page

Acum: 1
Săptămâna aceasta: 282
În total: 172237