Memorialul Revolutiei

Asociația Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara

Decembrie 1989 – Momentul Timişoara. Vernisaj expoziţional şi prezentare de film la Buziaş

Decembrie 1989 – Momentul Timişoara. Vernisaj expoziţional şi prezentare de film la Buziaş

 

Joi, 13 octombrie, într-o zi frumoasă şi senină de toamnă, a fost vernisată la Casa de Cultură a oraşului Buziaş cea mai proaspătă expoziţie itinerantă a Memorialului Revoluţiei, Decembrie 1989 – Momentul Timişoara.

Organizatorii vernisajului au fost, alături de asociaţia noastră, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Buziaş, precum şi Forumul Revoluţiei din Decembrie 1989 – Libertatea – Timişoara.

Înainte de a intra în tema vizată, s-ar cuveni câteva cuvinte de prezentare a Forumului Revoluţiei din Decembrie 1989 – Libertatea –  Timişoara. Asociaţia de revoluţionari în discuţie a fost fondată în 28 septembrie 1990 „pentru a păstra vie lupta împotriva totalitarismului, comunismului şi pentru a scoate în evidenţă implicarea timişorenilor, Timişului în răsturnarea Regimului Ceauşist” şi are, în prezent, două filiale: în oraşul Buziaş şi în comuna Nădrag.

Nuanţând puţin, obiectivele Forumului Revoluţiei se centrează pe patru aspecte: drepturi, rememorare, cercetare şi promovare.

Primul se referă, cum e uşor de dedus, la „promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor «Luptătorilor cu merite deosebite», urmaşilor eroilor martiri, răniţilor în revoluţie, arestaţilor şi participanţilor în Revoluţia din Decembrie 1989”, un obiectiv care este, de altfel, comun tuturor asociaţiilor de revoluţionari din ţară.

Al doilea îi vizează pe cei care nu au mai apucat să îşi vadă visul cu ochii, cel al răsturnării unui dictator care a oprimat de decenii România şi, implicit, a regimului pe care acesta l-a reprezentat, şi nu trebuie să uităm că timişorenii au dat glas schimbării de regim, revendicată, apoi, „în cor” de toate oraşele care s-au revoltat atât în judeţul Timiş, cât şi în întreaga ţară. Este vorba deci de „promovarea, cinstirea şi perpetuarea memoriei celor decedaţi în Revoluţia din Decembrie 1989”.

Ultimele două obiective dau particularitate asociaţiei, care este interesată şi de „cercetarea şi promovarea în şcoli, licee, universităţi şi către toţi cetăţenii României a adevărului despre Revoluţia din Decembrie 1989”.

Ţinând cont de toate acestea, vernisajul expoziţiei Decembrie 1989 – Momentul Timişoara nu a avut loc întâmplător în octombrie, celebrându-se, astfel, cei 21 de ani de viaţă ai Forumului Revoluţiei, care a organizat această acţiune festivă cu şi pentru elevi. Elevi mai mici sau elevi mai mari, care au fost prezenţi nu doar la vernisajul Memorialului Revoluţiei, ci au vizionat şi filmul documentar Noi nu murim!, o cronologie a evenimentelor din Decembrie 1989.

Vernisajul a fost inaugurat de către Ioan Cin, preşedintele Asociaţiei Forumul Revoluţiei, care a adresat mulţumiri, pentru început, primarului Buziaşului, Alger Viorel Ilaş, şi Consiliului Local al oraşului.

Şi, pentru că suntem la capitolul mulţumiri, de menţionat că primarul Alger Viorel Ilaş a salutat iniţiativa Memorialului Revoluţiei şi a mulţumit cordial atât în nume propriu, cât şi în cel al Consiliului Local, evidenţiind, totodată, un lucru foarte important, care constituie un prilej de mândrie pentru oraş: „Buziaşul a fost alături de Timişoara încă de la început, este un lucru constatat, iar faptul că noi sărbătorim şi cinstim şi comemorăm […] acest moment al Revoluţiei din ’89 arată că, totuşi, flacăra pe care a aprins-o Timişoara în sufletul românilor nu s-a stins şi sper eu că nu se va stinge.”

Primarul oraşului Buziaş s-a adresat apoi tinerilor prezenţi în sală, pe care i-a îndemnat la rememorare, un imperativ al istoriei recente: „[…] şi să ne amintim noi, dar în mod special voi, cei mai tineri, de aceste momente deosebite din istoria poporului nostru. E o istorie deosebită, după părerea mea, dar momentul de cotitură din ’89 este ceva deosebit, mai mult decât deosebit […] şi vreau să subliniez că este un moment pe care ni l-a dat Dumnezeu pe pământ. Depinde de noi să menţinem flacăra, să putem ridica mai departe ceea ce aceşti oameni care au murit, aceşti oameni care trăiesc şi au probleme de sănătate sau cei care sunt în viaţă şi au participat la Revoluţie ne-au dat în acel moment.”

Din partea Memorialului Revoluţiei a luat cuvântul Gino Rado, director executiv, care le-a explicat tinerilor motivul pentru care vor vedea o expoziţie dedicată Revoluţiei din Decembrie 1989 şi vor viziona un film pe aceeaşi tematică. „Scopul nostru întotdeauna a fost, în primul rând, să avem cât mai mulţi tineri la aceste evenimente, pentru că majoritatea dintre dumneavoastră, care sunteţi astăzi aici, poate v-aţi născut chiar după 1989 şi aveţi foarte foarte puţine informaţii despre istoria noastră recentă. Este foarte important ca şi voi să vă cunoaşteţi istoria recentă. Din păcate, încă în manualele de istorie foarte puţin se scrie despre perioada 1989 şi tocmai de aceea considerăm că avem un rol foarte important în a informa, în special tinerii, despre acele momente.”

Dat fiind că, alături de tineri, în sala Casei de Cultură au fost prezenţi şi membri ai Forumului Revoluţiei: Nicolae Păuţ (vicepreşedinte), Ion Dolca (secretar general), Vasile Imbuş, Ion Lăutaru, Gino Rado s-a adresat şi acestora, subliniind, totodată, aportul pe care l-a adus Buziaşul la extinderea Revoluţiei: „Mă bucur că văd şi participanţi la Revoluţie aici, din Buziaş; nu trebuie să uităm, cel puţin noi, timişorenii, nu uităm că Buziaşul a fost printre primele localităţi care au ieşit în stradă după Timişoara, Buziaşul a fost în 21 seara, 21 decembrie, declarat oraş liber de comunism, ceea ce înseamnă foarte mult, şi a ajutat foarte mult timişorenii şi ceea ce s-a întâmplat acolo. Chiar dacă Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism, toţi timişorenii erau conştienţi că ceea ce s-a întâmplat acolo, la Timişoara, nu ar fi fost dus până la sfârşit la îndeplinire, nu ar fi căzut regimul, dacă celelalte localităţi din ţară nu ar fi ieşit în stradă. Cu atât mai mult apreciem şi participarea Buziaşului atât de devreme la realizarea acestor ţeluri, adică să doborâm dictatura comunistă.”

În încheiere, dar nu în ultimul rând, tinerii au aflat cum „arde” o Candelă împotriva uitării, deoarece la vernisaj au participat şi scriitorii Titus Suciu şi Vasile Bogdan, autorii filmului şi cărţii cu acelaşi nume.

Apelul scriitorului Titus Suciu către tineri a fost atât de plin de căldură şi francheţe, încât mă văd obligată să îl redau în întregime:

„Am să mă adresez direct vouă şi o să vă spun de ce: pentru că, în urmă cu 20 de ani, nişte tineri ca voi au umblat prin oraş, în noaptea de 16/17 decembrie; de la Catedrală, unde s-a strâns un grup de vreo 600 de inşi, condus de Sorin Oprea, au umblat printr-un oraş care nu exista decât în imaginaţia lor, cred că şi în imaginaţia voastră, un oraş în care nu existau miliţieni, nu existau securişti, nu existau oameni care să tragă în ei. Au fost arestaţi  în seara aceea, în noaptea aceea, vreo 700 de tineri, de oameni, au fost arestaţi şi copii de liceu, şi copii de ciclul II. Dar ei au dat tonul, ei, care încă nu ştiau ce poate să facă obiectul ăla atât de mic care se numeşte glonţ. Şi în ziua următoare tot ei au fost pe stradă, colegii voştri de acum 20 de ani, şi au fost împuşcaţi, dar au continuat să fie pe stradă şi fără ei pe stradă, fără noi pe stradă, totul s-ar fi stins.

S-a tras şi în 19, s-a tras şi în 20, în 18 au fost împuşcaţi nişte tineri chiar pe treptele Catedralei, nişte tineri ca voi, care nu s-au temut, care au ieşit în faţa gloanţelor, în faţa tancurilor, un tânăr ca voi – în Piaţa Libertăţii circula un tanc – s-a legat, s-a prins şi cu mâinile şi cu picioarele de turela, de ţeava tancului şi a rămas acolo. Între timp, ceilalţi tineri au imobilizat dihania aia imensă, au pus nişte cârpe în ţeava de eşapament, n-a mai putut să meargă.

[…] părerea mea este că tinerii şi femeile, în prima fază, au fost cei mai curajoşi din Timişoara. Voi… cei care au fost înaintea voastră, şi voi trebuie să fiţi mândri de ei, dar să ştiţi că aveţi şi o datorie, să duceţi gândurile lor mai departe, voi trebuie să îndepliniţi, să împliniţi ceea ce ei au făcut fără să îşi păstreze rezervele, cu curaj deosebit. A trecut perioada dură a Revoluţiei, atunci când se împuşca, pe voi nu vă mai împuşcă nimeni. Dar trebuie să vă constituiţi o personalitate cu care să duceţi gândurile lor, dorinţele lor – ale celor care sunt în viaţă, ale celor care au fost răniţi şi ale celor care nu mai sunt – să le duceţi mai departe.”

Scriitorul Vasile Bogdan a venit în completarea colegului său, referindu-se, mai întâi, la dublul travaliu pe care l-au dus la bun sfârşit împreună: „Povestea acestei cărţi se vrea povestea unui film de televiziune care a fost realizat acum doi ani la comemorarea a 20 de ani de la Revoluţie. A fost o muncă interesantă, o muncă pe care, după aceea, cei care aţi avut posibilitatea aţi vizionat-o la televiziunea naţională […].”

Candelă împotriva timpului nu are nimic din ingredientele pe care le vânează amatorii de speculaţii şi ipoteze elucubrante în cărţile despre Revoluţie, dimpotrivă. „Cartea este puţin ciudată, adică dacă veţi căuta în ea agenţi CIA sau KGB nu-i veţi găsi. Nici măcar n-am răspuns, n-am îndrăznit să întrebăm cine au fost teroriştii. Dar răspunsul unei alte întrebări şi l-au pus oamenii care au făcut Revoluţia. V-a spus, în parte, colegul meu: în rest, sunt poveştile unor destine, unii oameni care […] dimineaţa s-au trezit din patul lor, iar după-amiază spre seară au devenit eroi, alţii au devenit martiri. E povestea unor suflete care s-au deschis total şi au dorit să facă o schimbare, o schimbare de care beneficiaţi dumneavoastră, mai beneficiem şi noi, cât de cât, dar noi vrem să sperăm că sensul curat al acestei schimbări se va perpetua în continuare, şi asta chiar depinde de dumneavoastră! Vă mulţumesc!”

Din partea Memorialului Revoluţiei s-a decernat Primăriei o medalie comemorativă emisă cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, iar pentru biblioteca şi liceul oraşului s-au donat o serie de cărţi care vizează Revoluţia şi tumultuoasa perioadă post-revoluţionară, care au fost expuse şi în standul de cărţi special amenajat în sala Casei de Cultură.

Adina HORNEA ABRUDA

 


Evenimente ce vor urma

martie 2019
luni marți miercuri joi vineri sâmbătă duminică
februarie 25, 2019 februarie 26, 2019 februarie 27, 2019 februarie 28, 2019 martie 1, 2019 martie 2, 2019 martie 3, 2019
martie 4, 2019 martie 5, 2019 martie 6, 2019 martie 7, 2019 martie 8, 2019 martie 9, 2019 martie 10, 2019
martie 11, 2019 martie 12, 2019 martie 13, 2019 martie 14, 2019 martie 15, 2019 martie 16, 2019 martie 17, 2019
martie 18, 2019 martie 19, 2019 martie 20, 2019 martie 21, 2019 martie 22, 2019 martie 23, 2019 martie 24, 2019
martie 25, 2019 martie 26, 2019 martie 27, 2019 martie 28, 2019 martie 29, 2019 martie 30, 2019 martie 31, 2019

Users on page

Acum: 1
Săptămâna aceasta: 352
În total: 69954

Facebook

Unable to display Facebook posts.
Show error

Error: Error validating application. Application has been deleted.
Type: OAuthException
Code: 190
Please refer to our Error Message Reference.