Zilele culturii romane

„Zilele Culturii Române la München“ 2009 

 

Sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie înseamnă, pentru oraşul München, Oktoberfest, festival emblematic pentru cultura bavareză, devenit, de mult, celebru în întreaga lume şi vizitat de milioane de turişti anual.

Dar nu doar cultura bavareză s-a făcut simţită în München în acest răstimp. Între 25 septembrie şi 14 octombrie s-au desfăşurat aici Zilele Culturii Române“, sub un motto care îndeamnă la reflecţie: 20 de ani după… 20 de ani după sau După 20 de ani Titlu sugestiv, care ne duce cu gândul la Alexandre Dumas şi ai săi muschetari din Franţa secolului al 17-lea. De această dată, e vorba de Europa secolului, deja, 21, şi nu de Franţa. Vizată este Germania, cu fostul Zid al Berlinului, şi România – ultimul şi, totodată, cel mai dur bastion al comunismului în Europa. Doborât, în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989, cu valuri de sânge. Arma care a intrat în luptă a fost, însă, nu muscheta, ci, desigur, una modernă, de sfârşit de secol 20: puşca, concurată de pistol, din partea Armatei, Miliţiei şi a Securităţii. Totul asezonat cu tancuri, elicoptere, avioane de vânătoare, mitraliere şi rachete antiaeriene. Pumnul, bâta, pietrele de pavaj şi, în cel mai fericit caz, cocktail-ul Molotov, preparat empiric, din partea revoluţionarilor.

Deschiderea oficială a acestui Remember 1989 a avut loc în 24 septembrie la Palatul Residenz, fosta reşedinţă a ducilor şi regilor bavarezi între 1385 şi 1918. Actualmente, Palatul Residenz este muzeu şi, totodată, un lăcaş în care se desfăşoară, anual, evenimente de rezonanţă.

Au participat, la festivitatea de deschidere a Zilelor Culturii Române“, ministrul de Stat şi şeful Cancelariei de Stat a Bavariei, Siegfried Schneider, ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Eugen Tomac, ambasadorul României în Germania, Lazăr Comănescu, şi senatorul Viorel Badea. Organizatorii acestui eveniment de anvergură au fost Asociaţia pentru Promovarea Culturii şi Tradiţiilor Româneşti, în cooperare cu Consulatul General al României la München şi cu o serie de parteneri români şi germani, respectiv: Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român din Bucureşti, Institutul Cultural Român Titu Maiorescu” din Berlin, Cancelaria de Stat a Bavariei, Triarte film & event – München, Münchener Musikseminar şi cu sprijinul Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc.

Ediţia din acest an a „Zilelor Culturii Române” a cuprins un program care a reunit multitudinea de faţete ale culturii, respectiv teatrul, muzica: jazz, muzică de cameră, folclorică şi corală, precum şi filmul. Nu au lipsit dezbaterile asupra tematicii Revoluţiei din România anului 1989. Pe parcursul a aproximativ 3 ore, s-a discutat pe marginea controversatei probleme: a fost sau nu a fost… Revoluţie Moderatorul discuţiilor a fost dr. Şerban Orescu, iar invitaţi: Anneli Ute Gabanyi, politolog, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, Dinu Zamfirescu, preşedintele Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, şi actorul Ion Caramitru, participant la şi martor al evenimentelor din Decembrie 1989.

Expoziţia itinerantă a Memorialului Revoluţiei din Timişoara a fost vernisată chiar în prima zi a seriei de evenimente, respectiv în 25 septembrie, la ora 18,00, sub titlul:

20 de ani după - Fotografii din timpul Revoluţiei Române, 1989

Dar să nu uităm locaţia în care au avut loc atât vernisajul expoziţiei, cât şi celelalte evenimente: este vorba de Gasteig, centru al vieţii culturale a Münchenului, situat pe malul drept al Isarului, care a fost inaugurat în anul 1985.


Gasteig pe malul înalt al Isarului

Mărturisesc că traducerea numelui mi-a cam dat de furcă. Şi asta pentru că denumirea centrului s-a format în tipicul stil de prescurtare şi eliminare de silabe al germanului în general şi al bavarezului, în special. Astfel, Gasteig este o combinaţie rezultată din contopirea cuvintelor gacher Steig, în traducere liberă, cale povârnită, cu referire directă la drumul care ducea. de la Ludwigsbrücke (Podul lui Ludwig) la Biserica St. Nikolai.

 
                                     
Der „Gache Steig“ („Calea povârnită“)
 
În deschiderea acestei a cincea ediţii a Zilelor Culturii Române “, Consulul General al României la München, Brânduşa Predescu, a subliniat, referindu-se la expoziţia Memorialului Revoluţiei din Timişoara, că „avem aici, în München, nu doar privilegiul de a arăta această expoziţie, ci, totodată, şi o obligaţie. De ce spun asta? Această Revoluţie, această revoltă a oamenilor din Timişoara nu ar fi fost posibilă fără ca oamenii să aibe acces la informaţii din mass-media vestică. Ei s-au informat, iar unul dintre cele mai importante mijloace de informare pe care le-au avut şi care a avut o contribuţie importantă a fost aici, în München. A fost un post de radio care le-a adus informaţii românilor permanent în faţa ochilor, celor care ascultau acest post de radio, care aveau curajul să-l asculte. De la acest post de radio au aflat oamenii că în Europa se mişcă ceva, că unii se eliberaseră deja de comunism.”

Concluzia Consulului General Brânduşa Predescu se adresează generaţiilor tinere din Germania şi poate fi extrapolată, desigur, şi pentru cele din România: „Generaţiile mai tinere ar trebui să cunoască această parte a istoriei vest-germane şi a jurnalismului vest-german, să manifeste interes pentru istoria ţării lor, a Germaniei de Vest.”

 Ca o recunoaştere a importanţei postului de radio „Europa Liberă” şi, totodată, a curajului celor care au transmis pe undele lui ştirile fierbinţi din Europa – pentru că, trebuie să recunoaştem, înaintea curajului românilor de a deschide radioul şi a asculta postul „Europa Liberă” a fost curajul redactorilor – printre invitaţii de seamă la „Zilele Culturii Române” din München a fost şi Mircea Carp, care a activat cu abnegaţie, timp de 44 de ani, la posturile de radio „Vocea Americii„ şi „Europa Liberă”.
 
Revenind la expoziţia Memorialului Revoluţiei, curatorul acesteia a fost Martin Rill, directorul Muzeului Central al Şvabilor Dunăreni (Donauschwäbisches Museum) din Ulm, iar prelegerea introductivă în limba germană a fost susţinută de prof. univ. dr. Vasile Docea, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, unul dintre colaboratorii Memorialului, pe care l-am prezentat în numărul trecut al Buletinului nostru.
 
 
 
 
 

Din partea Memorialului Revoluţiei a participat Traian Orban, preşedinte, care ne-a împărtăşit câteva impresii privitoare la eveniment: „Vernisarea expoziţiei a avut loc la Gasteig, un centru de cultură deosebit de important al münchenezilor, cu multe săli de expoziţie, de conferinţă şi de spectacole, unde se află şi sălile de concert ale Filarmonicii locale.

 

 Gasteig – Sala Filarmonicii
 
În acest lăcaş frecventat de münchenezi, în special de tineret, în holul central de la etajul I, a avut loc vernisajul expoziţiei Memorialului Revoluţiei.

Chiar înainte de vernisaj, după montarea expoziţiei, în circa o oră şi jumătate, expoziţia a fost deja vizitată de circa 100 de vizitatori. Alături de expoziţia Memorialului, realizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş, directorul Muzeului Central al Şvabilor Dunăreni din Ulm, Martin Rill, a adăugat alte panouri, excepţional realizate, cu fotografii primite de la Memorialul Revoluţiei. Această a doua expoziţie va fi purtată, ulterior, în mai multe centre culturale din Bavaria, precum şi la Ulm.

Am prezentat colaborarea pe care am avut-o cu landul german Thüringen, concretizată printr-un schimb de expoziţii. Expoziţia Der Schrei nach Freiheit (Strigătul libertăţii), care prezintă prima revoltă antisovietică şi anticomunistă din 17 Iunie 1953 din Germania, înăbuşită de trupele sovietice, a fost vernisată în mai multe oraşe din România. Totodată, expoziţia noastră a parcurs un itinerariu important în Germania.

Doresc să mulţumesc Consulatului General al României la München, respectiv Consulului General Brânduşa Predescu şi viceconsulului Michael Fernbach, pentru sprijinul acordat şi, totodată, Institutului Cultural Român din Bucureşti, care a finanţat deplasarea noastră şi toate cheltuielile necesare. Trebuie să mai adaug că Institutul Cultural Român din Bucureşti a mai finanţat, totodată, vernisarea expoziţiei noastre itinerante la Berlin şi Viena şi că fără acest aport financiar nu ar fi fost posibilă această amplă acţiune de informare publică privind Revoluţia din Decembrie 1989. “

 

Adina Hornea Abruda

 
Revista on-line
Cuprins alte publicaţii
Despre Noi
Baza de date
Revolutia din 1989
Evenimente
Publicatii
Monumente
Contact
Creatstormmedia