Km 0 al Revolutiei

Km 0 al Revoluţiei Române prin ochii copiilor

 

 
 
Abatia Klosterneuburg

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la izbucnirea sângeroasei Revoluţii Române din Decembrie 1989. Dar evenimentele cruciale nu se măsoară doar în ani, ci şi în kilometri. Că este aşa, a demonstrat-o Institutul Cultural Român din Viena care, în colaborare cu Memorialul Revoluţiei din Timişoara, a vernisat, pe data de 16 aprilie, expoziţia de documente şi fotografii:               

Km 0 al Revoluţiei Române

Locul ales a fost maiestuoasa sală de marmură a Abaţiei Klosterneuburg, situată în oraşul cu acelaşi nume.

               

Domnul dr. Orban Traian şi doamna Carmen Bendovschi, director al Institutului Cultural Român din Viena

Alături de directoarea Institutului Cultural Român, doamna Carmen Bendovski, au participat doamna Silvia Davidoiu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Austria, Traian Orban, preşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei Timişoara, Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, precum şi primarul cartierului vienez Josefstadt.

Prezenţa reprezentantului Josefstadt-ului nu este, desigur, întâmplătoare.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Cartierul vienez are „un frate” mai mic în Timişoara, Iosefinul, prin care ajungem în Piaţa Maria, iar de aici, la casa parohială a lui László Tökés, nu mai e decât „un pas”! Pe care l-au făcut credincioşii reformaţi, ortodocşi, catolici şi de alte confesiuni, începând din 15 Decembrie 1989.
 
Tocmai desfăşurarea şi consecinţele acestui pas vor să transpară din documentele şi fotografiile tulburătoare prezentate la Klosterneuburg.
 

 

Spicuim din două scurte interviuri luate ad-hoc de către domnul Traian Orban, preşedintele Memorialului Revoluţiei.
Nu-i deconspirăm pe protagonişti, deoarece reies pe parcursul discuţiilor.

T.O.: Doamna directoare... o întrebare...

C.B.:   Îmi luaţi interviu?

T.O.: Da. Câteva cuvinte... Cum a ajuns expoziţia despre Revoluţie la Klosterneuburg?

C.B.: Cu ajutorul dumneavoastră, domnule Orban! Cu colaborarea dumneavoastră şi cu colaborarea prietenilor noştri de la Abaţia Klosterneuburg... Este o idee pe care, după cum bine ştiţi, Institutul Cultural de la Viena o are din anul 2008 Am fost foarte rapizi în dorinţa noastră de a marca 20 de ani de la Revoluţia Română şi ne bucurăm foarte tare că în această formă, mai inteligibilă... prezenţa dumneavoastră de la Timişoara este o premieră absolută, este, cred, şi un gest simbolic pe care îl facem noi astăzi, suntem în Joia Mare, suntem în săptămâna Paştelui, nu doar ne vom aminti de victime, ne vom şi bucura de viaţă!

T.O.: Ce înseamnă prezenţa expoziţiei Revoluţiei din Decembrie 1989 aici, în Austria, la Klosterneuburg ?

G.C.: Eu cred că e un eveniment important pentru Timişoara, dar şi pentru austrieci, pentru că ei au posibilitatea să vadă ce s-a întâmplat acuma 20 de ani la Timişoara şi lucrurile de atuncea sunt veşnice în memoria noastră, dar cred că impresionează şi prin faptul că mulţi austrieci au venit atunci, în primele zile, după schimbarea de regim, şi au văzut realităţile din Timişoara. Deci cred că este, dacă pot să mă exprim aşa, o propagandă foarte bună pentru oraşul nostru, pentru ţara noastră, pentru suferinţele şi curajul poporului român, care s-a eliberat de dictatură.

T.O.: Domnule primar, eu am venit personal să mulţumesc austriecilor şi nemţilor pentru faptul că au tratat răniţii în timpul Revoluţiei; chiar când se trăgea, ei au venit cu un tren special cu medicamente, cu aparatură şi personal să ajute la salvarea răniţilor din Timişoara.

G.C.: Da. Eu ştiu că domnul doctor Foigenfürst, care e cetăţean de onoare al Timişoarei, a venit atunci cu o grupă de medici, dv. aţi fost chiar şi pacientul acestei echipe de medici austrieci, şi ei au stat mai multe zile în Timişoara şi eu ştiu că în discuţiile pe care le-am avut cu domnul doctor Foigenfürst în mai multe rânduri, deci atunci evoca cu emoţie clipele şi realităţile pe care le-au văzut la faţa locului. Nu-şi puteau închipui, ca să spun aşa, să se ajungă să se tragă în oameni, să fie răniţi oameni, să fie sute de morţi, sute de răniţi şi aşa mai departe!

T.O.: Domnule primar, vă mulţumim foarte mult! 

 

Efectul documentelor şi al fotografiilor a fost potenţat de cuvintele evocatoare rostite de către prof. dr. Johannes Poigenfürst, chirurgul vienez care a operat, în zilele imediat consecutive Revoluţiei, răniţi fără mari şanse în România, cărora le-a redat integritatea corporală şi şansa de a duce o viaţă normală.

Unul dintre oraşele în care s-a extins rapid flacăra Revoluţiei din Timişoara a fost Aradul. Zilele Revoluţiei din Arad au fost surprinse de retina şi aparatul foto al lui Edward Serotta, fotograf, scriitor şi producător de film, directorul organizaţiei CENTROPA (The Central Europe Center for Research and Documentation – Centrul Europei Centrale pentru Cercetare şi Documentare), al cărei sediu central este în Viena.

Tot la Viena a fost vernisată, în data de 19 aprilie, la sediul Institutului Cultural Român, expoziţia de desene Timişoara ´89 – Revoluţia prin ochii copiilor. Apar, în desenele copiilor, ca leit-motive, Catedrala, balconul Operei, tancurile ameninţătoare, soldaţii cu puşti şi, desigur, steagul decupat al Revoluţiei, toate filtrate prin imaginaţia copiilor care, deşi s-au născut după 1989, au reuşit să redea cu autenticitate atmosfera incendiară a Revoluţiei.

Odată cu desenele copiilor, vizitatorii pot vedea 9 dintre machetele monumentelor ridicate de către artiştii plastici în Timişoara în memoria Revoluţiei şi a eroilor ei. Este vorba de Fântâna martirilor a lui Victor Gaga şi Pietá şi Martirii lui Petru Jecza, doi artişti care, din păcate, au trecut mult prea devreme în nefiinţă. Alături de acestea stau Omul-ţintă – Béla Szakács, Clopotul libertăţii – Ştefan Călărăşanu, Biserica plângătoare – Marian Zidaru, Monumentul omagial al studenţilor – Ştefan Kelemen, precum şi Sfântul Gheorghe şi Evoluţie, aparţinând artiştilor plastici „netimişoreni” Silvia Radu şi Gheorghe Iliescu-Călineşti, ultimul dispărut, de asemenea, dintre noi.

Cele două expoziţii vor râmâne în capitala Austriei până la sfârşitul lunii august, după care vor porni pe alte itinerarii.

 
 

                                                                           Adina Hornea Abruda

 
 

 

 
Revista on-line
Cuprins alte publicaţii
Despre Noi
Baza de date
Revolutia din 1989
Evenimente
Publicatii
Monumente
Contact
Creatstormmedia