Forumul de istorie

Forumul de istorie 2009 - Berlin

                             

Între 28-31 Mai 2009, Berlinul a fost într-o stare de efervescenţă. Anul 1989 nu putea trece neobservat nici în Berlin, motiv pentru care una din temele importante pe care s-a focalizat forumul de istorie2009 a fost: rememorarea celor 20 de ani (pe)trecuţi de la revoluţiile care au schimbat (inter)faţa fostelor ţări comuniste est-europene. În total, au avut loc în Berlin peste 100 de manifestări, organizate de ţările care au răspuns acestei generoase invitaţii. Din partea României, i-a revenit Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” rolul de organizator al manifestărilor selectate, la care a participat şi Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Iată care au fost scopurile acestui proiect, prezentate succint de Institutul Cultural Român, odată cu invitaţia trimisă Memorialului Revoluţiei:

1. comemorarea a 20 de ani de la căderea dictaturilor comuniste în Europa de Est şi Sud-Est şi o privire retrospectivă asupra istoriei europene de după 1945.

2. formarea unei memorii transnaţionale a istoriei recente europene. Acest FORUM DE ISTORIE 2009 este gândit, în primul rând, ca un forum al cetăţenilor, ca un spaţiu deschis, în care este discutată, comemorată şi reflectată istoria recentă şi contemporană, aşa cum s-a profilat ea la căderea dictaturilor comuniste în 1989.

3. analiza efectelor divizării Europei după 1945 şi refacerea unităţii europene după 1989, experienţa colectivă a dictaturii şi efectele acesteia asupra conştiinţei istorice europene, cât şi prospecţiile asupra viitorului Europei unite publice şi reprezentarea artistică a istoriei recente.

FORUMUL îşi propune, după modelul universităţilor populare, să aducă în centrul atenţiei publice nevoia de reflectare asupra acestor teme, în vederea constituirii unui model transnaţional de civilitate în Europa unită.

4. prin natura proiectelor ce vor fi promovate, FORUMUL îşi propune să preîntâmpine confiscarea ideologică a înţelegerii anului 1989 în istoria contemporană. De aceea, vor fi promovate şi confruntate neconvenţional memoria politică a istoriei şi istoriografia de specialitate, cultura memoriei.

Memorialul Revoluţiei a deschis seria manifestărilor româneşti joi, 28 mai, cu expoziţia de fotografie documentară vernisată la Institutul Cultural German, sub titlul Revoluţia de la Timişoara, Decembrie 1989.

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut amfitrioanei manifestării, doamna directoare Adriana Popescu, iar în continuare domnul Vasile Docea, conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de ştiinţe politice, filosofie şi ştiinţe ale comunicării, a prezentat un referat introductiv în care a punctat cauzele care au dus la descătuşarea şi revolta timişorenilor.

Deşi a fost concurată de evenimente din cadrul amplelor manifestări ale Forumului, desfăşurate simultan în mai multe locaţii ale Berlinului, expoziţia şi-a avut publicul ei interesat, atât români rezidenţi în Germania, cât şi berlinezi dornici să afle mai multe informaţii decât cele preluate din articolele de ziar, uneori reale, alteori distorsionate. Revoluţia văzută cu ochi de istoric a fost apoi rememorată cu ochii şi sufletul participantului direct, care şi-a plătit tributul. Prin domnul Traian Orban, auditoriul a aflat ce a însemnat să ieşi în stradă în Decembrie 1989 şi să strigi când, în mod normal, abia îndrăzneai să şuşoteşti pe la colţuri. Memorialului, titrat în limba germană. Şi au mai aflat cei prezenţi că timişorenii datorează mult austriecilor şi germanilor, care s-au implicat în salvarea răniţilor şi în trimiterea convoaielor umanitare cu ajutoare pentru o populaţie care era sleită şi la limita subzistenţă.

„Wir sterben nicht!” („Noi nu murim!”), au aflat spectatorii, odată cu prezentarea filmului.

De remarcat că limba de „circulaţie” a ideilor a fost, de la început până la sfârşit, germana, vorbită fluent sau mai puţin fluent, dar dublată de sinceritatea trăirilor de ieri şi de azi.

Seara s-a încheiat cu discuţii ca între prieteni, mai ales că barierele de limbă fuseseră depăşite şi, odată cu ele, toate celelalte.

Ziua de vineri a fost consacrată unei mese rotunde pe tema Is the Past a Foreign Country? Romanian Youngsters on 1989, twenty years after (Este trecutul o ţară străină? Tinerii români din 1989, douăzeci de ani mai târziu). Locul de desfăşurare a fost, de această dată, Universitatea Humboldt, unde a conferenţiat doamna prof. dr. Mirela-Luminiţa Murgescu, de la Universitatea din Bucureşti. „Tinerii români din 1989, douăzeci de ani mai târziu”, care au participat la discuţii, au fost Matei Gheboianu si Pompiliu-Nicolae Constantin, câştigătorii concursului european Eustory, „o iniţiativă menită să filtreze amintirile din sfera locală şi privată cu privire la sfârşitul totalitarismului, prin perspectiva critică a tinerilor europeni născuţi în anii schimbării dintre 1980 şi 1991”. 

În ultima zi, la cinematograful Zeughauskino din cadrul Muzeului Naţional de Istorie, publicul a vizionat filmul documentar german Videogramele unei revoluţii (1992), de Harun Farocki şi Andrei Ujică, poet, scriitor, regizor de film şi profesor, originar din Timişoara şi stabilit în Germania, iar apoi a participat la o discuţie cu regizorul.

                                                                    Adina Hornea Abruda

 
Revista on-line
Cuprins alte publicaţii
Despre Noi
Baza de date
Revolutia din 1989
Evenimente
Publicatii
Monumente
Contact
Creatstormmedia